<<Introducere>> |
Chimia poate fi definita si ca o stiinta
despre atomi si combinatiilor lor, dat fiind ca ea studiaza procesele de transformare
a substantelor dintr-una in alta prin regruparea atomilor si modificarea legaturilor
dintre ei.
Chimia este stiinta cu ajutorul careia oamenii au reusit sa savarseasca poate
cele mai spectaculoase si mai numeroase “minuni”, ce pot fi concretizate
succint si in constatarea ca, pana azi, au fost obtinuti, pe cale artificiara,
peste un milion de compusi chimici naturali si mai bine de doua milioane de
substante inexistente pe pamant
Sursa:Orza Roxana 8-b
Hidrogenul, oxigenul, sodiul, apa, acidul clorhidric, clorura
de sodiu, metanul, metanolul, aldehida formica si acidul formic sunt exemple
de substante.
Orice substanta este o specie materiala definita care are aceleasi proprietati
fizice si chimice in toata masa sa. Aceasta inseamna ca substanta respectiva
este formata din particule identice. De exemplu, sodiul este alcatuit din
atomi identici, hidrogenul din molecule diatomice, identice s.a.m.d.
<<RAMURILE CHIMIEI>>
Cele doua ramuri principale ale chimiei
sunt chimia anorganica si chimia organica.
Chimia anorganica are ca obiect studierea celor peste o suta de elemente chimice
si a celor aproape 500 000 compusi ai acestora, exceptand compusii carbonului
in numar de aproape 2 000 000 care se studiaza in chimia organica.
Scindarea chimiei in chimie anorganica si chimie organica, in functie de substantele
studiate, oglindeste conceptia vitalista care a dainuit in stiinta pana la
inceputul secolului al XIX-lea. Potrivit acestei conceptii compusii organici
se formau numai in organismele vii sub actiunea unei forte necunoscute, pe
care vitalistii o numeau forta vitala.
La intersectia chimiei cu celelalte stiinte ale naturii s-au format si s-au
dezvoltat stiintele de granita:fizica chimica intre fizica nucleara si chimie,
chimia fizica intre chimie si fizica moleculara, biochimia intre chimie si
biologie, geochimia intre chimie si geografie, precum si biogeochimia intre
chimie, biologie si geografie.
Chimia fizica generalizeaza observatiile legate de fenomenele la care substantele
participa, elaboreaza ipoteze si teorii si stabileste legi. In aceasta stiinta
de granita sunt folosite in mare masura metodele de investigatie ale fizicii
si ale matematicii. Unele capitole ale chimiei fizice au devenit, mai ales
in ultimele decenii, discipline de sine statatoare ca, de exemplu, Structura
materiei, Cinetica reactiilor chimice, Termochimia, Radiochimia, Fotochimia,
Magnetochimia si Chimia cuantica.
Sursa:Orza Roxana 8-b