<<Introducere>>

Chimia poate fi definita si ca o stiinta despre atomi si combinatiilor lor, dat fiind ca ea studiaza procesele de transformare a substantelor dintr-una in alta prin regruparea atomilor si modificarea legaturilor dintre ei.
Chimia este stiinta cu ajutorul careia oamenii au reusit sa savarseasca poate cele mai spectaculoase si mai numeroase “minuni”, ce pot fi concretizate succint si in constatarea ca, pana azi, au fost obtinuti, pe cale artificiara, peste un milion de compusi chimici naturali si mai bine de doua milioane de substante inexistente pe pamant

Sursa:Orza Roxana 8-b


<<OBIECTUL CHIMIEI>>

Hidrogenul, oxigenul, sodiul, apa, acidul clorhidric, clorura de sodiu, metanul, metanolul, aldehida formica si acidul formic sunt exemple de substante.
Orice substanta este o specie materiala definita care are aceleasi proprietati fizice si chimice in toata masa sa. Aceasta inseamna ca substanta respectiva este formata din particule identice. De exemplu, sodiul este alcatuit din atomi identici, hidrogenul din molecule diatomice, identice s.a.m.d.

Sursa:Orza Roxana 8-b

<<RAMURILE CHIMIEI>>

Cele doua ramuri principale ale chimiei sunt chimia anorganica si chimia organica.
Chimia anorganica are ca obiect studierea celor peste o suta de elemente chimice si a celor aproape 500 000 compusi ai acestora, exceptand compusii carbonului in numar de aproape 2 000 000 care se studiaza in chimia organica.
Scindarea chimiei in chimie anorganica si chimie organica, in functie de substantele studiate, oglindeste conceptia vitalista care a dainuit in stiinta pana la inceputul secolului al XIX-lea. Potrivit acestei conceptii compusii organici se formau numai in organismele vii sub actiunea unei forte necunoscute, pe care vitalistii o numeau forta vitala.
La intersectia chimiei cu celelalte stiinte ale naturii s-au format si s-au dezvoltat stiintele de granita:fizica chimica intre fizica nucleara si chimie, chimia fizica intre chimie si fizica moleculara, biochimia intre chimie si biologie, geochimia intre chimie si geografie, precum si biogeochimia intre chimie, biologie si geografie.
Chimia fizica generalizeaza observatiile legate de fenomenele la care substantele participa, elaboreaza ipoteze si teorii si stabileste legi. In aceasta stiinta de granita sunt folosite in mare masura metodele de investigatie ale fizicii si ale matematicii. Unele capitole ale chimiei fizice au devenit, mai ales in ultimele decenii, discipline de sine statatoare ca, de exemplu, Structura materiei, Cinetica reactiilor chimice, Termochimia, Radiochimia, Fotochimia, Magnetochimia si Chimia cuantica.

Sursa:Orza Roxana 8-b